În anul 2012, lumea artistică a sărbătorit 150 de ani de la naşterea pictorului austriac, Gustav Klimt, prin manifestări culturale, iar Muzeul Naţional Peleş oferă iubitorilor de artă prilejul de a descoperi creaţia de început a artistului, aflată în colecţia permanentă.

“Gustav Klimt şi Kunstlerkompagnie la Castelul Peleş”, deschisă publicului în intervalul 15 septembrie-15 decembrie 2012.

Casa regală a României, reprezentată de regele Carol I, a comandat pentru interioarele castelului Peleş, 26 de lucrări, realizate în perioada 1883-1886 de artiştii vienezi, Gustav Klimt (1862-1918), Franz Matsch (1861-1943) şi Ernst Klimt (1864- 1892). În acest moment, castelul Peleş este singurul muzeu din România care păstrează în patrimoniul său, picturile acestor creatori austrieci.

Dar să aflăm câteva date biografice despre Gustav Klimt, considerat de-a lungul anilor, unul dintre cei mai importanţi pictori europeni.

Fiul unui artizan în orfevrerie, Klimt a studiat, începând din 1876, la Şcoala de Arte Aplicate, păstrătoare a tradiţiilor imperiale. Începutul carierei lui de pictor a fost marcat de stilul academic folosit la construirea bulevardului Ring din Viena şi la decorarea edificiilor care îl flanchează. Artistul a realizat, împreună cu fratele său, Ernst, şi cu prietenul, Franz von Matsch, în cadrul “Companiei Artiştilor”, pe care au fondat-o în 1883, decorul multor clădiri publice şi particulare. Frescele lor din această perioadă, pentru teatre şi palate, sunt impregnate de istoricismul vienez, marca artiştilor reuniţi la “Künstlerhaus”. Mai târziu, refuzând compromisurile şi fidel viziunii proprii, Klimt, împreună cu alţi artişti, a părăsit “Künstlerhaus” în 1897, fondând “Vereinigung Bildender Künstler Österreich”, sau “Secession”, al cărei preşedinte a fost.

Îndepărtându-se de tradiţiile academice şi istoriciste, membrii noii grupări doreau să promoveze originalitatea iconografică şi stilistică a fiecărui creator, să îmbogăţească scena artistică vieneză prin acordarea la noutăţile europene. Artişti francezi, belgieni şi scoţieni au fost invitaţi să expună la Viena, în anul 1900. Fernand Khnopff, cu care Klimt întreţinea o strânsă prietenie, Jan Toorop şi George Minne i-au influenţat puternic opera, din punct de vedere estetic.

Lucrarea semnată de Gustav Klimt, intitulată Primăvara este amplasată în stânga lojei regale, din Sala de teatru a castelului Peleş şi se constituie într-un pandant al lucrării “Vara”. Compoziţia înfăţişează, într-un panou dreptunghiular de dimensiuni mijlocii, o fetiţă aşezată, alegoria primăverii, chipul acesteia fiind redat din trei-sferturi. Linia generală care domină compoziţia este oblică, realizată de personaj. Fetiţa ţine în mână o cunună de lauri de culoare brun/ocru. Corpul delicat, parţial acoperit cu un drapaj prins cu un lanţ din aur, de culoare bordeaux, având în centru un motiv decorativ de influenţă orientală, simbolistă, de formă hexagonală cu sublinieri aurii are în centru o floare de culoare mov. Piciorul care iese din cadru în partea stângă închide compoziţia, în timp ce în partea opusă aceasta se deschide prin cele două braţe ţinând coroana. Tabloul are ca pandant alegoria verii din panoul cu acelaşi titlu. Trăsăturile chipului şi bustului sunt delicate, de nuanţă roz, brun, verde pal, părul brun/roşcat este legat cu o bentiţă maron deschis şi ochii negri degajă o privire caldă. Fundalul, de culoare ocru/verzui, decorat cu peisaj vegetal format din crengi de culoare maron, este încărcat de frunze verzi cărnoase şi flori mici albe (probabil de măr).

În împărţirea planurilor compoziţiei, personajul feminin reprezintă partea de volum, alternat cu spaţiile decorative plate dar nu lipsite de vibraţii, atât ale desenului (linii drepte sau oblice) cât şi ale culorilor (negru, alb şi verde).